pungo, pungere, pepugi, punctus:

Verb · 3rd conjugation · variant: 1st · Transitive

Frequency:
Frequent
Dictionary:
Oxford Latin Dictionary (OLD)

prick, puncture; sting (insect); jab/poke; mark with points/pricks; vex/trouble;

Conjugations

Finite Forms

PersonSingularPlural
1pungopungimus
2pungispungitis
3pungitpungunt

Infinitives

VoiceTenseForms
activepresentpungere
activeperfectpepugisse
passivepresentpungi

Imperatives

active

present
PersonSingularPlural
2
punge
pungite
future
PersonSingularPlural
2
pungito
pungitote
3
pungito
pungunto

passive

present
PersonSingularPlural
2
pungere
pungimini
future
PersonSingularPlural
2
pungitor
—
3
pungitor
punguntor

Participles

Perfect Passive Participle

masculine

CaseSingularPlural
Nom.
punctus
puncti
Gen.
puncti
punctorum
Dat.
puncto
—
Acc.
punctum
punctos
Voc.
puncte
puncti
Abl.
puncto
—

feminine

CaseSingularPlural
Nom.
puncta
punctae
Gen.
punctae
punctarum
Dat.
punctae
—
Acc.
punctam
punctas
Voc.
puncta
punctae
Abl.
puncta
—

neuter

CaseSingularPlural
Nom.
punctum
puncta
Gen.
puncti
punctorum
Dat.
puncto
—
Acc.
punctum
puncta
Voc.
punctum
puncta
Abl.
puncto
—

Supines

accusative: punctum; ablative: punctu