principio, principiare, principiavi, principiatus:

Verb · 1st conjugation · variant: 1st

Frequency:
Very Rare
Dictionary:
Lewis & Short
Age:
Later

begin to speak; begin to peak (medieval);

Conjugations

Finite Forms

PersonSingularPlural
1principioprincipiamus
2principiasprincipiatis
3principiatprincipiant

Infinitives

VoiceTenseForms
activepresentprincipiare
activeperfectprincipiavisse
passivepresentprincipiari

Imperatives

active

present
PersonSingularPlural
2
principia
principiate
future
PersonSingularPlural
2
principiato
principiatote
3
principiato
principianto

passive

present
PersonSingularPlural
2
principiare
principiamini
future
PersonSingularPlural
2
principiator
—
3
principiator
principiantor

Participles

Perfect Passive Participle

masculine

CaseSingularPlural
Nom.
principiatus
principiati
Gen.
principiati
principiatorum
Dat.
principiato
—
Acc.
principiatum
principiatos
Voc.
principiate
principiati
Abl.
principiato
—

feminine

CaseSingularPlural
Nom.
principiata
principiatae
Gen.
principiatae
principiatarum
Dat.
principiatae
—
Acc.
principiatam
principiatas
Voc.
principiata
principiatae
Abl.
principiata
—

neuter

CaseSingularPlural
Nom.
principiatum
principiata
Gen.
principiati
principiatorum
Dat.
principiato
—
Acc.
principiatum
principiata
Voc.
principiatum
principiata
Abl.
principiato
—

Gerundive

masculine
CaseSingularPlural
Nom.
principiandus
—
Gen.
principiandi
—
Dat.
principiando
—
Acc.
principiandum
—
Voc.
principiande
—
Abl.
principiando
—
feminine
CaseSingularPlural
Nom.
principianda
—
Gen.
principiandae
—
Dat.
principiandae
—
Acc.
principiandam
—
Voc.
principianda
—
Abl.
principianda
—
neuter
CaseSingularPlural
Nom.
principiandum
—
Gen.
principiandi
—
Dat.
principiando
—
Acc.
principiandum
—
Voc.
principiandum
—
Abl.
principiando
—

Supines

accusative: principiatum; ablative: principiatu