inpetro, inpetrare, inpetravi, inpetratus:

Verb · 1st conjugation · variant: 1st

Frequency:
Lesser

obtain/procure (by asking/request/entreaty); succeed/achieve/be granted; obtain;

Conjugations

Finite Forms

PersonSingularPlural
1inpetroinpetramus
2inpetrasinpetratis
3inpetratinpetrant

Infinitives

VoiceTenseForms
activepresentinpetrare
activeperfectinpetravisse
passivepresentinpetrari

Imperatives

active

present
PersonSingularPlural
2
inpetra
inpetrate
future
PersonSingularPlural
2
inpetrato
inpetratote
3
inpetrato
inpetranto

passive

present
PersonSingularPlural
2
inpetrare
inpetramini
future
PersonSingularPlural
2
inpetrator
—
3
inpetrator
inpetrantor

Participles

Perfect Passive Participle

masculine

CaseSingularPlural
Nom.
inpetratus
inpetrati
Gen.
inpetrati
inpetratorum
Dat.
inpetrato
—
Acc.
inpetratum
inpetratos
Voc.
inpetrate
inpetrati
Abl.
inpetrato
—

feminine

CaseSingularPlural
Nom.
inpetrata
inpetratae
Gen.
inpetratae
inpetratarum
Dat.
inpetratae
—
Acc.
inpetratam
inpetratas
Voc.
inpetrata
inpetratae
Abl.
inpetrata
—

neuter

CaseSingularPlural
Nom.
inpetratum
inpetrata
Gen.
inpetrati
inpetratorum
Dat.
inpetrato
—
Acc.
inpetratum
inpetrata
Voc.
inpetratum
inpetrata
Abl.
inpetrato
—

Gerundive

masculine
CaseSingularPlural
Nom.
inpetrandus
—
Gen.
inpetrandi
—
Dat.
inpetrando
—
Acc.
inpetrandum
—
Voc.
inpetrande
—
Abl.
inpetrando
—
feminine
CaseSingularPlural
Nom.
inpetranda
—
Gen.
inpetrandae
—
Dat.
inpetrandae
—
Acc.
inpetrandam
—
Voc.
inpetranda
—
Abl.
inpetranda
—
neuter
CaseSingularPlural
Nom.
inpetrandum
—
Gen.
inpetrandi
—
Dat.
inpetrando
—
Acc.
inpetrandum
—
Voc.
inpetrandum
—
Abl.
inpetrando
—

Supines

accusative: inpetratum; ablative: inpetratu