deculco, deculcare, deculcavi, deculcatus:

Verb · 1st conjugation · variant: 1st · Transitive

Frequency:
Uncommon
Dictionary:
Oxford Latin Dictionary (OLD)

tread down, crush with the feet; trample upon (L+S);

Conjugations

Finite Forms

PersonSingularPlural
1deculcodeculcamus
2deculcasdeculcatis
3deculcatdeculcant

Infinitives

VoiceTenseForms
activepresentdeculcare
activeperfectdeculcavisse
passivepresentdeculcari

Imperatives

active

present
PersonSingularPlural
2
deculca
deculcate
future
PersonSingularPlural
2
deculcato
deculcatote
3
deculcato
deculcanto

passive

present
PersonSingularPlural
2
deculcare
deculcamini
future
PersonSingularPlural
2
deculcator
—
3
deculcator
deculcantor

Participles

Perfect Passive Participle

masculine

CaseSingularPlural
Nom.
deculcatus
deculcati
Gen.
deculcati
deculcatorum
Dat.
deculcato
—
Acc.
deculcatum
deculcatos
Voc.
deculcate
deculcati
Abl.
deculcato
—

feminine

CaseSingularPlural
Nom.
deculcata
deculcatae
Gen.
deculcatae
deculcatarum
Dat.
deculcatae
—
Acc.
deculcatam
deculcatas
Voc.
deculcata
deculcatae
Abl.
deculcata
—

neuter

CaseSingularPlural
Nom.
deculcatum
deculcata
Gen.
deculcati
deculcatorum
Dat.
deculcato
—
Acc.
deculcatum
deculcata
Voc.
deculcatum
deculcata
Abl.
deculcato
—

Gerundive

masculine
CaseSingularPlural
Nom.
deculcandus
—
Gen.
deculcandi
—
Dat.
deculcando
—
Acc.
deculcandum
—
Voc.
deculcande
—
Abl.
deculcando
—
feminine
CaseSingularPlural
Nom.
deculcanda
—
Gen.
deculcandae
—
Dat.
deculcandae
—
Acc.
deculcandam
—
Voc.
deculcanda
—
Abl.
deculcanda
—
neuter
CaseSingularPlural
Nom.
deculcandum
—
Gen.
deculcandi
—
Dat.
deculcando
—
Acc.
deculcandum
—
Voc.
deculcandum
—
Abl.
deculcando
—

Supines

accusative: deculcatum; ablative: deculcatu

Examples

No examples found.