conterrito, conterritare, -, -:

Verb · 1st conjugation · variant: 1st · Transitive

Frequency:
Common
Dictionary:
Oxford Latin Dictionary (OLD)

frighten much/greatly/thoroughly, terrorize;

Conjugations

Finite Forms

PersonSingularPlural
1conterritoconterritamus
2conterritasconterritatis
3conterritatconterritant

Infinitives

VoiceTenseForms
activepresentconterritare
passivepresentconterritari

Imperatives

active

present
PersonSingularPlural
2
conterrita
conterritate
future
PersonSingularPlural
2
conterritato
conterritatote
3
conterritato
conterritanto

passive

present
PersonSingularPlural
2
conterritare
conterritamini
future
PersonSingularPlural
2
conterritator
—
3
conterritator
conterritantor

Participles

Present Active Participle

neuter

CaseSingularPlural
Nom.—
conterritantia
Acc.
conterritans
conterritantia
Voc.—
conterritantia

Gerundive

masculine
CaseSingularPlural
Nom.
conterritandus
—
Gen.
conterritandi
—
Dat.
conterritando
—
Acc.
conterritandum
—
Voc.
conterritande
—
Abl.
conterritando
—
feminine
CaseSingularPlural
Nom.
conterritanda
—
Gen.
conterritandae
—
Dat.
conterritandae
—
Acc.
conterritandam
—
Voc.
conterritanda
—
Abl.
conterritanda
—
neuter
CaseSingularPlural
Nom.
conterritandum
—
Gen.
conterritandi
—
Dat.
conterritando
—
Acc.
conterritandum
—
Voc.
conterritandum
—
Abl.
conterritando
—